ECATERINA PETRESCU BOTONCEA, Ce e val, ca valul vine…

Ecaterina Petrescu Botoncea*

Ce e val, ca valul vine…

 

Cuvântul meu de azi își va pierde cumva geometria obișnuită. Este un cuvânt trist și cam bolnav. De câteva zile, asist cu uimire la tăvălugul de revolte în care se aruncă lumea noastră, și mă întreb retoric: întemeiat sau nu!? O parte importantă a planetei suferă de foame, alta de războaie fără sfârșit, omul se poate ridica liber împotriva a orice, sau dimpotrivă, poate fi torturat fără motiv, prin dictatură și discriminare de toate felurile. Noi, oare, împotriva a ce ne ridicăm? Împotriva Lui Dumnezeu? Nu trebuie să fii un Nostradamus ca să înțelegi că planeta Pământ scârțâie din toate încheieturile. Furia Naturii este cel mai clar semn că trăim într-o mare dezordine și derivă. Cutremure și incendii devastatoare, inundații pe zone întinse, temperaturi extreme, topirea ghețarilor polari, lanțuri pandemice printre gâze, păsări și animale, nici o zi fără o “știre bombă” despre patologii umane noi, fizice și de comportament social, și…un semn foarte grav, dispariția albinelor de pe suprafețe întinse de grădini, elemente esențiale în lanțul trofic al naturii. Cele mai mici forme de viață, sau chiar la limita dintre neviață și viață, cum ar fi frânturile de ARN, adică virușii, protestează și ele…luând cu asalt omenirea.

Cu siguranță, puterea răului se află acolo unde stă și puterea binelui, doar că noi trebuie să știm să facem diferența. O facem?

Creativitatea omului a venit mână în mână cu supraproducția și cu  excesul de deșeuri, de gaze toxice, de noi și bulversante unde electromagnetice,  lipsa de

oxigen, modificarea ph ului acvatic… toate pricinuite de mâna omului! Ca să bei câteva guri de apă, poluezi natura cu un bidon de plastic pentru o mie de ani… Unde ne sunt pădurile seculare, unde ne sunt fântânile, unde ne sunt zeitățile, oameni sau sfinți?

Pe acest teren a venit ca din cer tăvălugul numit Covid 19, maladia care  seceră de doi ani, fără milă, oameni de toate categoriile și toate vârstele, ca o atenționare că pentru planeta Pământ toți suntem responsabili, toți formăm un întreg, toți plătim și nimeni nu

se poate sustrage …

Spitalele s-au umplut pentru a doua oară de pacienți, și printre  victime se află tot mai mulți tineri.

Confruntarea dintre medici și boală a fost și este crâncenă, dar mai ales dintre medicul om și propria lui frică față de acest dușman necunoscut, în pofida tuturor mijloacelor de protecție. Poate că cei care bravează în fața bolii numită COVID 19 ar trebui să se gândească și la truda personalului medical, pus să trateze și să se expună serios, acolo unde se poate preveni. Văzut din afară, tabloul pare hazliu, apariția unor personaje echipate în costume de luptă, asemenea unor spadasini, cu mănuși, măști, viziere, dar, în realitate, extrem de dramatic pentru omenire, semn al neputinței, dacă iei în calcul efectul limitat al vaccinării, indisciplina sanitară a unei părți a populației și numărul copleșitor de îmbolnăviri care crește, de la o zi la alta, în toată lumea.

Toate tipurile de vaccin antiCovid efectuate, nu au reușit să oprească boala, dar au reușit să scadă drastic numărul deceselor pentru cei vaccinați. Ca medic, nu pot înțelege propaganda antivaccin, știindu-se bine că era antibioticelor și a vaccinărilor ca mijloc de apărare împotriva molimelor, a făcut ca populația lumii să se tripleze în mai puțin de un secol. Dacă ne uităm în urmă, fiecare val de ciumă omora două treimi din populația unui teritoriu. Gripa spaniolă din anii 1918- 1920, a ucis în lume peste 50 de milioane de oameni. Ar trebui să fie un motiv de reflectare pentru noi. Iar  purtătorii de opinii medicale, atât de zeloși, ar trebui să lase locul vârfurilor  științifice, fizicieni, chimiști, medici laureați ai premiului Nobel, să-și exprime punctul lor de vedere, credibil, avizat. Ce greșeală, să fie lăsați să-și dea cu părerea toți chibiții! Uite că și eu protestez pentru ceva! Internetul duduie de filmulețe făcute în studiouri clandestine, cu așa ziși profesori universitari, la fel ca în reclamele de medicamente, numai că atunci când îi cauți, ei nu există… , totul pentru câștiguri imorale, încurcând grav putetea de înțelegere a oricui…

Din păcate, omul de astăzi nu mai răspunde pentru cuvintele lui. O vorbă românească spunea, “cu un cuvânt poți omorî un om” , și, ridicând pragul, “cu un puhoi de cuvinte, la o adică… poți creea un dezastru…”

 

2.

La Spitalul Județean Târgoviște, secția ATI COVID, din cei 30 de pacienți decedați de COVID activ în ultima lună, 29 de bolnavi au fost nevaccinați și doar un pacient în vârstă de 82 ani și suferind de o boală neoplazică în stadiu avansat, a decedat. Calculați! Același raport între nevaccinați și vaccinați este valabil în toate spitalele din țară și din lume. Este o tragedie națională și o mare nedreptate făcută  medicinei și întregului mediu de protecție sanitară, ca o parte din bolnavi să se piardă în mod absurd, prin refuzarea șansei de a fi ajutați sanitar, în condițiile în care vorbim de o pandemie, cu un agent viral extrem de agresiv, pentru care nici un tratament nu este sigur după invadarea organismului și declanșarea unor reacții fără control. .. Să mori convins că ai dreptate să nu te protejezi, în pofida tuturor evidențelor care te contrazic… Trist de tot!

Sigur că în confruntarea cu boala au ieșit la iveală multe caractere frumoase, mulți eroi, dar și multă ură inexplicabilă, multe voci, atitudini, aflate pe contrasens. O gălăgie infernală însoțește această pandemie, ideea prevenției prin vaccinare și protejarea prin alte mijloace igienice, inclusiv purtarea măștii, împarte lumea în două, arătând odată în plus că nu suntem în stare să evoluăm și să ieșim din lumesc. Dar doare, doare cu lacrimi, uneori cu disperare, rar cu resemnare, când vezi câți oameni mor, cunoștințe sau apropiați ori necunoscuți, frați ai noștri, și câte spirite înalte, stâlpi ai culturii și ai științei, plătesc acest tribut…

M-am numărat printre cei care nu și-au părăsit locul de muncă în spital, desigur că m-am vaccinat, știind bine că vaccinul nu este un panaceu total liniștitor, dar că el modulează răspunsul imun în cazul contaminării și scade riscul unei forme grave, chiar letale. Boala m-a ocolit, și am putut scrie o carte despre această suferință necruțătoare și despre efectele ei în plan uman, anume despre conflictul dintre viață și viață, viață și suferință, om și planetă, a cărei rezolvare o dă doar iubirea dintre oameni, limbajul comun, înțelegerea situației, adică ridicarea nivelului de conștiință colectivă și a vibrației dintre oameni. Astfel, se pune în acord vibrația inimii cu vibrația universală a câmpului alfa, locul unde Iisus a descris Calea, Adevărul și Viața. Și pentru că această carte trebuia să aibă un nume, i-am spus… Numele meu este Tu…

Tu, cititorule!

 

*Ecaterina Petrescu Botoncea, medic primar ATI la Spitalul Județean Târgoviște, scriitor și membru UZPR, filiala Roman.