Paraschiva BUCIUMANU, In memoriam Mihail Jora

Paraschiva BUCIUMANU*

       In memoriam Mihail Jora

 

Uniunea Armenilor din România, Sucursala Roman, condusă de dr. Emanuel Nazaretian, în colaborare cu Societatea Culturală „Clepsidra”, a organizat, la sfârşitul lunii octombrie, un eveniment cultural notabil în spaţiul romaşcan, determinat de împlinirea a 130 de ani de la naştere şi a 50 de ani de la moartea ilustrului compozitor Mihail Jora.

În prezenţa Excelenţei Sale Sergey Minasyan, Ambasadorul Armeniei la Bucureşti, şi a preşedintelui Asociaţiei Armenilor din România, Varujan Vosganian, evenimentul a început cu un ceremonial religios, oficiat de către pr. Cornel Paiu, preşedintele Societăţii Culturale „Clepsidra”, în cadrul căruia au fost comemorați mai mulți muzicieni, personalităţi ale oraşului Roman şi elite ale culturii armene şi româneşti: dirijorul Sergiu Celibidache, la împlinirea a douăzeci și cinci de ani de la moarte, compozitorul Paul Ciuntu, la împlinirea a o sută patruzeci și cinci de ani de la naștere, compozitorul și profesorul Alexandru Zirra, la comemorarea a șaptezeci și cinci de ani de la moarte, poetul, pianistul şi criticul muzical Virgil Gheorghiu, la o sută optsprezece ani de la naştere și, cum era firesc, maestrul Mihail Jora.

Introducerea în viaţa acestui muzician genial a făcut-o însuşi preşedintele Asociaţiei Armenilor din România şi vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor, Varujan Vosganian, care a evidenţiat rădăcinile armeneşti ale artistului prin rudenia cu Paul Ciuntu, compozitorul care i-a insuflat lui Jora dragostea pentru muzică, chiar dacă tatăl l-ar fi vrut jurist.

În cadrul secţiunii „Mihail Jora, omul viaţa, personalitatea şi operaˮ, Cornelia Jora, bibliotecar la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, a evocat personalitatea emblematică a celui care a făcut studii de muzică la cel mai înalt nivel în ţară şi în străinătate (Leipzig şi Paris) şi a devenit profesor al mai multor generaţii de compozitori (inclusiv al lui Dinu Lipatti), dirijor, creator talentat, fondator al mai multor instituţii de cultură (Academia Regală de Muzică, devenită Conservatorul „Ciprian Porumbescuˮ, Radiodifuziunea Română, Orchestra Naţională Radio) şi membru al Academiei Române.

În ceea ce priveşte multiplele daruri muzicale lăsate de Jora, Dumitru Avakian, profesr la Colegiul Naţional de Muzică „George Enescuˮ din Bucureşti, a subliniat că două genuri din creaţia lui Jora rămân reprezentative pentru cultura noastră muzicală: liedul românesc, gen reprezentativ al domeniului cameral, inspirit din versurile lui Eminescu, Bacovia, Arghezi, şi baletul românesc, gen muzical coregrafic individualizat. În final, criticul muzical a subliniat că personalitatea lui Mihail Jora revine în actualitate cu sporită pregnanţă datorită interpreţilor din ţară şi din străinătate şi prin contribuţia iubitorilor de cultură care perpetuează valorile componisticii autohtone, apropiind publicul de un element important al  identităţii noastre culturale.

Introducerea în universal luminos al muzicii lui Jora au făcut-o tinerii care au participat la Concursul de Interpretare Muzicală şi de Compoziţie „Mihail Jora”, destinat elevilor şi studenţilor. Au participat la concurs elevi de la Liceul de Artă Târgu-Mureş, de la  Şcoala de Artă „Sergiu Celibidacheˮ din Roman şi de la Colegiului Național de Artă  „Gheorghe Apostu” din Bacău.  Juriul concusului a fost compus din prof. univ. dr. Mihaela Vosganian, criticul muzical Dumitru Avakian şi Cosmin Bălean, membru al Filarmonicii din Timișoara.

În urma evoluţiei tinerilor, la secția de Compoziție destinată studenților compozitori, premiul I a fost acordat studentelor Andreea Petrescu, anul III, și Oana Maria Vardianu, anul II; premiul secund a revenit Biancăi Diana Popa, iar premiul al III-lea Mariei Alina Perianu și lui Filip Dimitrie Suciu, studenți ai claselor de compoziție ale Universității Naționale de Muzică din București.

În cadrul secțiunii de interpretare muzicală, distincția supremă a revenit pianistului nevăzător Theodor Rădulescu, student la Universitatea din Timișoara, și micuței violoniste Daria Popescu, elevă a Colegiului Național de Artă  „Gheorghe Apostu” din Bacău.

Şi nu doar elevii prezenţi la concurs au încântat publicul, ci şi preşedinta juriului, compozitoarea Mihaela Vosganian, i-a captivat pe cei din sală prin exprimarea unei noi viziuni estetice şi spirituale prin intermediul cărţii „Trans-realismul arhetipal. Reflecţii despre demersul spiritual şi actul artistic”. Autoarea cu o gândire originală, definindu-se drept creatoarea „trans-realismului arhetipal”, a îmbinat prezentarea volumului cu filmuleţe video din spectacolele susţinute, subliniind intenţiile demersului său, şi dorinţa de a recupera  funcţiile arhetipale ale artei (ritualică, cathartică, extatică, taumaturgică), şi preocuparea de a exprima o nouă formă a suprarealului – „trans-realul”‒  rezultată din extinderea conştiinţei prin tehnici spirituale de visare.

Finalul evenimentului a fost înălţător, întrucât cei prezenţi au avut şansa de a-l asculta live pe Cosmin Bălean, membru al orchestrei simfonice a Filarmonicii „Banatul” din Timișoara și profesor la Facultatea de Muzică din Timișoara, singurul  român care cântă la duduk, unul dintre cele mai vechi instrumente de suflat din lume, autentic armenesc, confecţionat din lemn de cais. Cosmin Bălean şi invitaţii săi au îmbrăcat sonor fermecătoarea poveste a armenilor pentru a o face de neuitat, iar cei din sală au realizat câte emoţii poate să adune şi să transmită un duduk, „oboiul armean”, care, datorită timbrului apropiat de vocea umană şi a sonorităţii calde, reflectă cel mai bine sufletul acestui popor.

Vădit impresionat de cele întâmplate la Roman, profesorul Avakian ne-a îndemnat să-i preţuim pe tinerii care fac cultură, să cunoaştem şi să promovăm opera lui Mihail Jora, să ne îngrijim de patrimonial material al artistului, pentru păstrarea memoriei unuia dintre cei mai influenţi compozitori şi mentori din muzica românească a secolului trecut.

Pe lângă toate acestea, Concursul Naţional de Interpretare şi Compoziţie „Mihail Jora”, aflat la a II-a ediţie, şi Festivalul Naţional „Garabet Ibrăileanu”, ajuns la a IV-a ediţie, reprezintă ocazii fericite pentru etnicii armeni din toate regiunile ţării să se reunească la Roman, să se cunoască, să-şi aprecieze valorile, iar bucuria le este întregită de fiecare dată de prezenţa preşedintelui Uniunii Armenilor din România, Varujan Vosganian, şi a Excelenţei Sale Sergey Minasyan, întâlnirile căpătând adesea  imaginea unor veritabile evenimente festivaliere.

 

*Prof. Paraschiva Buciumanu, Colegiul Tehnic „Miron Costin”, Roman