PARASCHIVA BUCIUMANU, Festivalul Național „Garabet Ibrăileanu”, ediția a IV-a, Roman, 18-20 iunie 2021

PARASCHIVA BUCIUMANU

 

Festivalul Național „Garabet Ibrăileanu”, ediția a IV-a, Roman, 18-20 iunie 2021

 

Împlinirea a 150 de ani de la nașterea criticului și istoricului literar Garabet Ibrăileanu a fost marcată la Roman prin desfășurarea, în perioada 18-20 iunie, a Festivalului Național „Garabet Ibrăileanu”. Organizat de Uniunea Armenilor din România, sucursala Roman, și aflat la cea de a IV-a ediție, festivalul reprezintă una dintre manifestările notabile care pune Romanul pe harta culturii naționale. Apărut din inițiativa președintelui filialei Roman a Uniunii Armenilor, dr. Nazaretian Emanuel, și sprijinit de Primăria Roman, de Hotel Roman, de Societatea Culturală „Clepsidra” și de Centrul de copiere și imprimare Color Print, festivalul s-a desfășurat în grădina de vară a Hotelului Roman by Dumbrava, într-o atmosferă distinsă.

Deschiderea manifestărilor a avut loc în prezența Excelenței Sale E. S. Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia la București, a primarului Municipiului Roman, Leonard Achiriloaei, a domnului Mihai Zamfir, critic și istoric literar, profesor la Universitatea din București, a domnului Vasile Spiridon, profesor la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, ambii membri ai Uniunii Scriitorilor din România. Asistența numeroasă, formată din reprezentanții mai multor comunități armene din România, din personalitățile culturale ale orașului, din oamenii pasionați de cultură și din reprezentanții mass-media, a fost cea mai puternică mărtruie a dorinței oamenilor de a participa fizic la evenimente culturale.

Activitățile primei zile au fost conduse de directorul festivalului, dr. Emanuel Nazaretian, care a subliniat contribuția majoră a intelectualilor cu ascendențe armenști (Gheoghe Asachi, Mihail Jora, Jeni Acterian, Ștefan Agopian, Spiru Haret, Ana Aslan) la dezvoltarea diferitelor domenii de activitate, accentuând rolul lui Garabet Ibrăileanu la evoluția criticii literare ante și interbelice. Despre viața și activitatea culturală a întemeietorului revistei „Viața românească” au vorbit profesorii Mihai Zamfir și Vasile Spiridon. Universitarul bucureștean ne-a prezentat cu măiestrie evoluția profesională a criticului, de la calitatea sa de publicist, de teoretician al poporanismului, la cea de profesor universitar, de traducător și chiar de romancier. De cealaltă parte, universitarul băcăuan, a expus o latură mai puțin cunoscută a lui Ibrăileanu, dezvăluită de amintirile contemporanilor săi, și anume ipohondria sau obsesia lui pentru igienă.

Seara s-a încheiat cu vizionarea filmului de licență, „Legătura de leuștean”, a tinerei regizoare Armine Vosganian, prezentat și în cadrul Zilelor filmului armenesc, din ianuarie 2021, bucuria fiind întregită de participarea directă a talentatei actrițe. Filmul de scurtmetraj, cu tema mineriadele prin ochii tinerilor, a fost realizat după nuvela omonimă inclusă în volumul Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri, semnat de Varujan Vosganian.

Activitățile din a doua zi a festivalului au fost conduse de președintele Uniunii Armenilor din România, cunoscutul scriitor și om politic, Varujan Vosganian, responsabil de renașterea culturală a comunităților de armeni din România. Vestitul istoric de artă, Răzvan Theodorescu, a impresionat audiența, alegând să prezinte, într-un discurs elevat, efortul lui Ibrăileanu de a dovedi contribuția remarcabilă a intelectualilor moldoveni la emanciparea noastră culturală, fiind mai mult oriențați spre Occident, comparându-i cu intelectualii munteni, mai influențați de Balcani și de Orient. La finalul expunerii, tonul sobru al vicepreședintelui Academiei Române a devenit tandru, mai ales când l-a evocat pe strămoșul său ilustru, Melchisedec Ștefănescu, și imagini ale Romanului din copilăria sa. În continuare, profesorul Mihai Zamfir a înfățișat evoluția neobișnuită a criticului literar, de la statutul de promotor și apărător neînduplecat al poporanismului (tendința realist-critică a tradiționalismului) până la poziția de intelectual atras de ideile moderne ale vechiului său rival, Eugen Lovinescu.

Momentul cel mai așteptat al festivalului a fost anunțarea premiilor, majoritatea laureaților bucurându-se de aprecierea membrilor juriului.

Premiul Opera Omnia a fost acordat criticului și istoricului literar, prof. univ. dr. Mihai Zamfir, pentru activitate îndelungată și carieră prestigioasă, iar premiul pentru debut i-a revenit conf. univ. dr. Emanuela Ilie, pentru activitatea remarcabilă, desfășurată în cadrul Catedrei de limba și literatura română „Garabet Ibrăileanu” a Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Laureații concursului de aforisme originale au fost anunțați de prof. Lucian Strochi, cel care a avut și calitatea de președinte al juriului, format din: Emilian Marcu, scriitor, critic și istoric literar, Cornel Paiu, preot, scriitor, președinte al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, Filiala „Filip Brunea Fox” şi al Societății Culturale „Clepsidra” din Roman. Premiile speciale ale juriului au fost obținute de dr. Ecaterina Petrescu Botoncea (Târgoviște) și de Mihai Hanganu, scriitor (Piatra-Neamț). Premiul I a fost acordat scriitorului Tudorel Radu (Piatra-Neamț), Premiul al II-lea scriitoarei Daciana Cuc (Hunedoara), Premiul III-lea Cogeanu Manuela (Piatra-Neamț), iar mențiuni au primit Veronica Kerekeș (Reșița), Adriana Iuliana Cuc (Petroșani) și Mihai Babei (Botoșani).

Trofeul festivalului i-a fost decernat academicianului Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române. În acelaşi context, domniei sale i-a fost oferită şi o „Diplomă de Academician Clepsydric”, emisă de Societatea Culturală „Clepsydra”. O diplomă similară a fost decernată şi academicianului Mihai Cimpoi, aceasta, urmând a fi înmânată domniei sale, în viitorul apropiat, de scriitorul Emilian Marcu, la rândul său „Academician clepsydric”.

Întâlnirile din cadrul meselor rotunde, la care s-au așezat în fiecare seară reprezentanți ai sucursalelor Uniunii Armenilor din Bacău, din Botoșani, din București, din Cluj-Napoca, din Constanța, din Iași, din Suceava și din Tulcea, au îmbogățit cunoștințele participanților despre moștenirea critică a lui Garabet Ibrăileanu, despre contribuția sa la dezvoltarea culturii române, în calitate de polemist, de eminescolog, de moralist și de romancier, dar și despre istoria greu încercată a armenilor sau despre impresionantul lor patrimoniu cultural.

 

                                                *Paraschiva Buciumanu este profesor de limba și literatura română la Colegiul Tehnic „Miron Costin”, Roman

 

Roman, 23 iunie 2021