Remus B. MINEAȚĂ, Eveniment cultural de amploare la Roman. Lansare de carte, arte vizuale și colinde într-o întâlnire a memoriei vii.

Remus B. MINEAȚĂ

Eveniment cultural de amploare la Roman. Lansare de carte, arte vizuale și colinde într-o întâlnire a memoriei vii.

Duminică, 28 decembrie 2025, începând cu ora 15.30, municipiul Roman a fost scena unui eveniment cultural de anvergură, organizat de Societatea Culturală „Clepsidra”, în cadrul Cenaclului „Clepsydra”, la Restaurantul „Corabia”. Manifestarea a propus publicului o întâlnire fertilă între literatura memorialistică, artele plastice și cântece de colinde tradiționale, într-un demers de recuperare a memoriei culturale și de afirmare a valorilor cultural-artistice contemporane din municipiul Roman.

Evenimentul s-a desfășurat sub egida UNIUNII ZIARIAȘTILOR PROPESIONIȘTI DIN ROMÂNIA (UZPR) – FILIALA „FILIP BRUNEA FOX” ROMAN, a UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA (USR) – FILIALA BACĂU, a UNIUNII ARMENILOR DIN ROMÂNIA (UAR) – FILIALA ROMAN, a BIBLIOTECII MUNICIPALE „GEORGE-RADU MELIDON” ROMAN, a Editurii „PapiruS Media” ROMAN, a I Generation, a „RomanArt Gallery”, a Cenaclului „ProArte” Roman, a Revistei „Asachi” și a Revistei „Clepsydra”, fiind moderat de preotul-scriitor Cornel Paiu, în calitatea sa de Președinte al Societății Culturale „Clepsidra” și al Filialei „Filip Brunea Fox” Roman, a UZPR. Această acțiune de înaltă ținută culturală de suflet și simțire a marcat inaugurarea a două inițiative majore pentru comunitatea romașcană: Clubul de lectură „ProLibris”, conceput ca spațiu de dialog între autori și cititori, și noul spațiu expozițional al Galeriei de Artă „Paiul Verde – Galerie&Foaie de Artă/Poezie”, amenajat în incinta restaurantului gazdă.

Memorie, refugiu și destin – lansarea volumului „Amintiri din refugiu”

Programul s-a deschis cu lansarea volumului Amintiri din refugiu, apărut la Editura PapiruS Media,Roman, 2025, volum care a valorificat manuscrisul memorialistic al distinsului domn Constantin C. Grădinescu, economist de formație și fondator al Liceului Comercial din Roman, volum îngrijit și adus în lumina tiparului de fiul acestuia, ing. Agronom Mircea C. Grădinescu care se apropie de venerabila vârstă de 90 de ani, rămas și el parcă la permanență, ca un neobosit și tenace iubitor de valori cultural-istorice locale și naționale.

În intervenția sa, distinsa d-nă profesoară dr. Paraschiva Buciumanu a conturat dimensiunea istorică și umană a lucrării, prezentând-o drept o cronică de familie care depășește cadrul personal și care a devenit, iată, prin excelență, un act de solidaritate umană, un document al unei epoci marcate de război, de refugiu și de rezistență morală. A fost evocată genealogia familiei Grădinescu profund legată de viața educațională și culturală a Romanului, precum și dramatismul plecării în refugiu din primăvara anului 1944, când memoria reprezentată de fotografiile, cărțile și scrisorile familiei au devenit singura avere de neînlocuit. Prin alocuțiunea sa de profunzime academică, d-na profesoară a plasat destinul istoric al familiei Grădinescu într-un context mai larg al memoriei culturale românești: „Există vieți care par să curgă liniștit, precum un pârâu ce șerpuiește printre livezi, și vieți care își găsesc drumul doar după ce au fost nevoite să traverseze războaie și regimuri politice schimbătoare. Povestea neamului Grădinescu se află undeva la granița dintre aceste două împrejurări tragice care au marcat istoria recentă a României”. Cuvântul dnei profesoare dr. Paraschiva Buciumanu a evidențiat originile romașcane ale familiei, amintindu-l pe bunicul d-lui Mircea C. Grădinescu, pe Constantin Grădinescu (1869–1940), director al Școlii nr. 3 de Băieți și membru activ al Societății Culturale „Miron Costin”, un adevărat animator și filantrop al vieții intelectuale locale din epoca sa. Volumul a fost definit drept „o fereastră deschisă spre istoria României văzută prin ochii celor care au trăit-o”, o cronică a rezistenței culturale și morale în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial și al schimbărilor generate de noul regim socio-politic instaurat în România după încheierea acestuia. Unul dintre cele mai emoționante momente evocate a fost cel al plecării în refugiu din primăvara anului 1944 când, bunica d-lui Mircea, Profira a rostit cuvintele devenite simbolice pentru întreaga familie: „Nu luați tot, luați ce nu se poate cumpăra la întoarcere!”

În continuarea lansării volumului, d-l Remus B. Mineață, membru al UZPR – Filiala „Filip Brunea Fox” Roman, a completat perspectiva, subliniind valoarea literară și documentară a acestuia, descriindu-l ca pe „o biografie care se citește asemenea unui roman al destinului, în care istoria mare se reflectă la scară umană, prin muncă, educație, sacrificiu și demnitate”. Acesta a amintit de personalitatea emblematică a tatălui domnului Mircea Grădinescu, Constantin C. Grădinescu (1894–1971), absolvent al Academiei de Științe Economice București, fondator al Liceului Comercial din Roman, precum și rolul bunicului său, Constantin Grădinescu, director de școală și animator cultural, ca repere ale unei identități formate prin educație, muncă, responsabilitate și spirit civic. Asemeni a fost amintită viața venerabilului Mircea Grădinescu care nu poate fi relatată decât printr-o țesătură lingvistică care, îmbină matriceal istoria, familia și memoria. Așa cum un stup nu este doar un adăpost pentru albine, ci un întreg univers în miniatură, tot astfel biografia d-lui Mircea Grădinescu înglobează poveștile mai multor generații purtate de la epoca marelui Domitor Alexandru Ioan Cuza și până în pragul secolului XXI.

Mai apoi a luat cuvântul d-l profesor Liviu Manolache care a arătat că „Puține biografii contemporane reușesc să îmbine, cu atâta naturalețe, rigoarea documentului cu fluiditatea povestirii. Viața agronomului Mircea Grădinescu nu este doar un inventar al anilor, locurilor și faptelor, ci o frescă istorică pictată cu migala unui miniaturist medieval. Martor direct al evenimentelor, cercetător și narator – reușește să transpună cititorul în epoci diferite fără a rupe firul memoriei, ci, dimpotrivă, țesându-l cu grijă în „tapiseria” unei familii care, de-a lungul secolului XX, a fost deopotrivă actor și martor al istoriei României. Lectura acestei cronici produce o emoție aparte, fiindcă în paginile sale se simte vibrația vie a unor fotografii de epocă, mirosul hârtiei îngălbenite, zgomotul unui ceasornic de birou și, pe alocuri, forfota discretă a albinelor din stupina de la Poienari. Dacă istoria este adesea o poveste despre mari evenimente și nume sonore, aici, istoria se întoarce la scară umană – acolo unde demnitatea, munca și răbdarea își găsesc locul în fața marilor încercări ale vieții. Această memorialistică este, fără exagerare, un album de familie cu valoare de document istoric, un pod peste timp între cei de ieri și cei de azi. Ea nu se adresează doar celor pasionați de genealogie sau istorie locală, ci oricui vrea să înțeleagă cum se țese, cu fire invizibile, legătura dintre un om și neamul său. Mircea Grădinescu poartă în sine și cu sine ecoul unei înțelepciuni ca descendent dintr-o familie a cărei parcurs se împletește cu o parte a parcursului istoric al orașului Roman. El a moștenit nu doar un nume, ci și o responsabilitate culturală!”.

Un moment aparte a fost alocuțiunea d-lui Sebastian Cătănoiu, membru al UZPR – Filiala „Filip Brunea Fox” Roman, care a subliniat importanța istorică a evenimentelor dramatice din primăvara anului 1944, când milioane de români au fost nevoiți să ia calea refugiului. „În istoria modernă, puține conflicte au zguduit umanitatea cu atâta forță și cruzime precum cel de-Al Doilea Război Mondial. Deși marile puteri militare, strategiile de război și fronturile sângeroase sunt des menționate în cronici, adevărata dimensiune a suferinței războiului se găsește în inima și căminul fiecărei familii afectate. Războiul nu a fost doar un conflict între armate, ci o rană deschisă în structura intimă a vieții cotidiene, distrugând milioane de destine și lăsând în urmă generații marcate de suferință și dor. Familiile, unitatea de bază a societății, au fost printre cele mai afectate de ororile războiului. În Europa, dar și dincolo de ea, mame și copii au rămas singuri, soți au fost luați pe front fără întoarcere, iar casele – odinioară sanctuare de liniște – au devenit ruine sau adăposturi pentru lacrimi. Întreaga existență familială a fost sfâșiată de pierdere, insecuritate, foamete și violență. Nu mai era loc pentru aniversări, joacă ori povești de seară. În locul lor, sirenele, bombardamentele și tăcerea au devenit coloana sonoră a unei vieți trăite în umbra morții.” Intervenția d-lui Cătănoiu a adus și un omagiu eroismului și sacrificiului bravei Armate Române, plasând experiența tragic a familiei Grădinescu într-un tablou național mai larg.

În cuvântul său, d-l Mircea C. Grădinescu a oferit un emoționant omagiu tatălui său, autorul manuscrisului, evocând rolul acestuia în înființarea și funcționarea Liceului Comercial din Roman și destinul unei instituții astăzi aproape uitate, dar esențiale pentru formarea a zeci de generații de contabili și economiști, afirmând cu emoție abia stăpânită: „Am închinat acest volum dragului meu tată, ce cu multă iscusință și iubire a așternut pe acel caiet manuscris ororile războiului din 1944”.(…)„Tatăl meu, Constantin C. Grădinescu, autorul acestor Amintiri din refugiu, născut la 31 octombrie 1894 și decedat la 29 iulie 1971, absolvent al Academiei de Științe Economice, a contribuit prin Ministerul Învățământului la înființarea Liceului Comercial din Roman, care a funcționat până prin 1945–1946, când s-a desființat. A fost secretarul acestui liceu. Aici au absolvit peste treizeci de generații de viitori contabili, economiști, necesari societății românești și instituțiilor statului. Foarte puțini romașcani știu că în această clădire armenească a funcționat un asemenea liceu. Odată cu venirea comuniștilor, urmată de desființarea liceului, locașul unde a funcționat a avut mai multe destinații, printre care și „Casa Pionierilor”. Îmi place să relatez, din spusele tatălui meu, că de la acest liceu a fost absolvent Ioan Tulpan, din comuna Ion Creangă, care a ajuns Ministrul Finanțelor. Tatăl meu a avut misiunea, dată de Ministerul Învățământului, să expedieze prin coletărie arhiva Liceului Comercial Roman la Liceul Comercial din Caracal. Noi, familia, am plecat cu trenul în direcția Turnu-Severin, unde tata avea un frate și la care urma să locuim în perioada refugiului. Tot aici era și un unchi de-al mamei – profesorul pictor Alexandru Resmeriță.”

Poezie, colinde și inaugurarea spațiului expozițional „Paiul Verde – Galerie&Foaie de Artă/Poezie” -comunitate și continuitate culturală

Un alt moment de referință al zilei a fostdeschiderea unei expoziții de pictură și grafică, care marchează lansarea oficială a Galeriei „Paiul Verde”, în acest nou spațiu expozițional situat în incinta Restaurantului „Corabia”. Expoziția reunește lucrări semnate de Iosif Haidu, provenite din colecții private aparținând familiilor Brîndușa și Ciprian Roșu, Dana și Mircea Bostan, precum și din colecțiile Cristinel Ionel Prisacaru și pr. Cornel Paiu, alături de creații ale acestora din urmă. Expoziția va putea fi vizitată de iubitorii artelor vizuale până la 21 ianuarie 2026.

Manifestarea a continuat în mersul ei firesc cu un moment de adâncă trăire și încărcătură afectivă susținut de d-na Dana Bostan care a recitat poezii aparținând soțului, regretatului poet romașcan d-l Mircea Bostan, un om de o înaltă ținută profesională, morală și cultural, plecat prea repede dintre noi. Distinsa d-nă a transformat intervenția într-un gest de aducere-aminte și reverență culturală plină de emoție și rară sensibilitate care a impresionat sincer publicul asistent prin emoția transmisă.

Atmosfera a fost completată de recitalul de colinde, moment muzical special oferit de Ecaterina Manolache, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Roman-Vodă”, care, în acompaniament de chitară, a interpretat colinde vechi, tradiționale, emoționând publicul prin simplitate și autenticitate. Evenimentul s-a desfășurat sub moderarea atentă a pr. Cornel Paiu și cu asigurarea asistenței tehnice de către merituosul și specialul domn Victor Barcan „Contraamiralul aflat la timona Corabiei”, gazda acestei prestigioase manifestări culturale, în rol de amfitrion. Întrunirea s-a bucurat de prezența unor personalități culturale și invitați speciali, între care domnul dr. Emanuel Nazaritean, președintele Uniunii Armenilor din România, Filiala Roman, alături de alți membrii marcanți ai UZPR – Filiala „Filip Brunea Fox” Roman, între care d-l ing. Ioan Uleanu, secretarul filialei, d-l ing. Sebastian Cătănoiu, d-l Ovidiu Dumitru Leonte, pr. Gheorghe Ouatu și de numeroși iubitori de literatură și artă romașcani.

Prin diversitatea și profunzimea momentelor propuse, întâlnirea de la Roman a reconfirmat vitalitatea mediului cultural local, oferind publicului nu doar un eveniment artistic, ci și un autentic exercițiu de memorie, dialog și continuitate culturală. Seara s-a încheiat în acordurile calde ale urării de „La mulți ani!”, cântate de toți participanții la eveniment, animați de organizatorul evenimentului, preotul-scriitor și jurnalist Cornel Paiu.

Roman, 28 decembrie 2025